Broken...

ce senzatie...sa simti cum tot pamantul iti fuge de sub picioare, cum inima incepe sa-ti bata tare, cum ramai fara aer si lacrimi incep sa curga siroaie pe obrajii tai. ce simti cand tot ce ai mai bun dispare intr-o clipa si esti constient ca nu poti face nimic sa il recapeti?
doare atunci cand ti se arunca vorbe grele, lipsite de intelegere si respect...doare mai tare cand ti se atinge un punct sensibil, devii vulnerabil si neputincios in fata unor vorbe pentru care ai fi dat orice ca sa nu le mai auzi. doare cand TOTUL tau se transforma in nimic, in praf si amintire.
doare cand credeai ca nimeni si nimic nu-ti poate lua ceea ce credeai ca e al tau pentru totdeauna.
dar cel mai rau e cand simti ca ti se rupe sufletul in mii de bucatele, ca acel intreg devine jumatate, acea perfectiune in DOI dispare. cand realizezi ca esti singur, ca nu mai ai valoare.
doare si mai rau cand incerci sa te convingi ca nu e adevarat si apoi te trezesti din visare si realizezi tocmai contrariul.
cel mai dureros lucru, insa...e sa stii ca nu mai valorezi nimic acolo unde candva erai totul, cand acel TOT al tau nu te mai vrea, te respinge si nu mai simte nimic pentru tine, doar ...scarba si regret ca odata EL a fost Totul tau si tu la fel pentru EL...

E o tortura atunci cand iubesti (cand crezi ca iubesti mai mult ca niciodata) sa fii dat la o parte, fara "drept de apel"...e groaznic sa stii ca Totul tau, persoana cea mai draga, jumatatea ta nu te mai vrea... ca esti dat la o parte din cauza unor lucruri total aiurea care erau deja cunoscute...

Nu vreau sa cred ca mi se intampla iar asta...mie...
nu e cinstit...
nu vreau...
nu pot...

e broken...